AICAR 50mg

Ce este AICAR?

AICAR (5-Aminoimidazole-4-carboxamide ribonucleoside), cunoscut și sub numele de Acadesine, este un compus experimental de cercetare, studiat în principal pentru capacitatea sa de a influența AMP-activated protein kinase (AMPK) – unul dintre principalii reglatori celulari ai metabolismului energetic.

Deși AICAR este adesea întâlnit în categoria peptidelor de cercetare, din punct de vedere tehnic nu este un peptid, ci un analog nucleozidic.

După ce intră în celule, AICAR se fosforilează până la metabolitul activ ZMP (AICAR monophosphate). ZMP imită o parte dintre efectele AMP și poate activa AMPK – un fel de „senzor de energie” celular care răspunde la schimbările din starea energetică a celulei.

Activarea AMPK este asociată cu creșterea proceselor care produc energie și cu limitarea unei părți a proceselor anabolice consumatoare de energie. Datorită acestui mecanism, AICAR prezintă un interes semnificativ în cercetările privind metabolismul grăsimilor, utilizarea glucozei, sensibilitatea la insulină, funcția mitocondrială și rezistența fizică.

Sunt cunoscute în mod deosebit studiile preclinice despre rezistența fizică. În modele animale, activarea farmacologică a AMPK cu ajutorul AICAR este asociată cu adaptări metabolice care seamănă cu o parte dintre efectele antrenamentului.

Din acest motiv, AICAR este uneori numit „exercise mimetic”, deși această denumire este simplificată și nu înseamnă că acest compus poate reproduce toate efectele fiziologice ale efortului fizic.

AICAR este studiat și în contextul tulburărilor metabolice, al fiziologiei cardiovasculare, al metabolismului glucozei și al diferitelor procese celulare reglate de AMPK.

AICAR nu este aprobat ca produs medicamentos pentru utilizare terapeutică de rutină de către FDA sau EMA și este utilizat în principal în condiții științifice și de cercetare.

Care sunt beneficiile AICAR?

Activarea AMPK

AICAR este unul dintre cele mai cunoscute instrumente experimentale pentru studierea AMPK – principalul regulator al echilibrului energetic celular.

Susținerea metabolismului lipidic

Activarea AMPK este asociată cu creșterea oxidării acizilor grași și cu schimbări în modul în care celulele utilizează substraturile energetice.

Îmbunătățirea metabolismului glucozei

AICAR este studiat pentru potențiala sa influență asupra transportului și absorbției glucozei de către țesuturile periferice.

Susținerea sensibilității la insulină

Semnalizarea AMPK participă la reglarea homeostaziei glucozei, motiv pentru care AICAR prezintă interes în cercetările metabolice.

Creșterea rezistenței fizice

În modele preclinice, AICAR este asociat cu o rezistență crescută și cu adaptări metabolice ale mușchilor scheletici.

Susținerea funcției mitocondriale

AMPK participă la reglarea biogenezei mitocondriale și a adaptării celulare la necesități energetice crescute.

Adaptare metabolică

AICAR este utilizat în studiul mecanismelor prin care celulele trec de la stocare la utilizarea energiei.

Cercetări privind compoziția corporală

Datorită influenței asupra metabolismului lipidic și al glucozei, AICAR prezintă interes în modelele experimentale legate de țesutul adipos și de compoziția corporală.

Cercetări privind metabolismul muscular

Compusul este utilizat pentru studierea adaptărilor metabolice ale mușchilor scheletici la deficit energetic și la efort fizic.

Studii clinice despre AICAR

AICAR este un compus experimental relativ bine studiat și, spre deosebire de multe produse de tip „research”, are atât o literatură preclinică semnificativă, cât și date din studii la oameni.

Sub denumirea Acadesine, compusul a fost studiat în condiții clinice, inclusiv în legătură cu sistemul cardiovascular și afectarea ischemică.

În experimente separate pe oameni, AICAR a fost utilizat și pentru studierea metabolismului glucozei, a fiziologiei musculare și a semnalizării AMPK.

O mare parte din popularitatea AICAR, însă, provine din studiile preclinice privind rezistența fizică. Într-un model animal cunoscut, activarea farmacologică a AMPK este asociată cu o creștere semnificativă a rezistenței la animalele neantrenate.

Aceste rezultate contribuie la caracterizarea AICAR ca „exercise mimetic” și stârnesc un interes considerabil pentru rolul AMPK în adaptarea mușchilor scheletici.

Cu toate acestea, rezultatele din modele animale nu pot fi transferate direct la oameni și nu demonstrează un efect echivalent asupra capacității fizice de lucru la om.

AICAR nu a primit aprobarea pentru utilizare de rutină ca mijloc de slăbire, pentru îmbunătățirea rezultatelor sportive sau pentru creșterea rezistenței fizice.

Administrarea corectă și doza de AICAR

Pentru AICAR nu există o doză oficial stabilită sau aprobată. În diferite protocoale experimentale și de cercetare se întâlnesc cantități aproximativ între 5 și 50 mg, iar intervalul cel mai des discutat este de circa 10–25 mg.

Durata protocoalelor experimentale variază de obicei între 2 și 4 săptămâni, în funcție de modelul de cercetare specific și de obiectivele stabilite.

Există și cantități semnificativ mai mari, însă acestea nu sunt susținute de suficiente date clinice privind siguranța și eficacitatea.

Toate cantitățile menționate sunt exclusiv experimentale și sunt prezentate doar în scop informativ științific. Ele nu reprezintă o recomandare de utilizare la oameni sau o doză medicală.

Efecte secundare posibile ale AICAR

AICAR influențează mecanisme esențiale ale metabolismului energetic celular, prin urmare efectele sale potențiale nu sunt limitate doar la mușchii scheletici.

În funcție de modelul experimental și de gradul de expunere, au fost descrise sau prezintă interes potențial:

• modificări ale nivelurilor de glucoză din sânge;

• tulburări metabolice;

• disconfort gastro-intestinal;

• dureri de cap;

• amețeli;

• modificări ale nivelurilor de acid uric;

• efecte asupra sistemului cardiovascular;

• modificări ale echilibrului energetic celular.

În cazul unei expuneri mai îndelungate sau mai mari, consecințele activării sistemice a AMPK nu sunt pe deplin stabilite.

Profilul de siguranță pe termen lung al AICAR atunci când este utilizat cu scopul de a modifica capacitatea fizică de lucru sau compoziția corporală nu a fost stabilit.

Comparație între AICAR și alte peptide și compuși de cercetare

AICAR vs MOTS-C

MOTS-C  este o peptidă codificată mitocondrial, studiată în legătură cu homeostazia metabolică, metabolismul glucozei și adaptarea celulară la stresul energetic. AICAR nu este o peptidă și acționează mai direct asupra semnalizării AMPK prin metabolitul său activ ZMP.

AICAR vs 5-Amino-1MQ

5-Amino-1MQ  este un inhibitor experimental NNMT și este studiat în legătură cu metabolismul NAD⁺, țesutul adipos și echilibrul energetic. AICAR funcționează printr-un mecanism diferit, iar ținta sa principală de cercetare este semnalizarea AMPK.

AICAR vs HGH Fragment 176-191

HGH Fragment 176-191  reprezintă un fragment din molecula hormonului de creștere și este studiat în principal în legătură cu metabolismul lipidic. AICAR nu este asociat structural cu hormonul de creștere și influențează energetica celulară prin AMPK.

AICAR vs Hormonul de Creștere (HGH)

Hormonul de Creștere (HGH)  acționează prin receptorul GH și axa IGF-1 și are o influență largă asupra creșterii, recuperării și metabolismului. AICAR nu este un agent hormonal, iar mecanismul său principal este legat de semnalizarea energetică celulară și de AMPK.

Informațiile de pe acest site sunt colectate și sintetizate din mai multe studii științifice și analize.

Acestea au un caracter exclusiv informativ și nu sunt destinate diagnosticării, tratării sau prevenirii bolilor.

Produsele oferite pe site nu sunt clasificate ca medicamente sau dispozitive medicale și sunt potrivite exclusiv în scopuri de laborator și de cercetare științifică.